Sari la conținut
Auto și întreținere

Ce zgomote de suspensie nu trebuie ignorate și ce le provoacă de obicei

Ce zgomote de suspensie nu trebuie ignorate și ce le provoacă de obicei
Foto: Andrea Piacquadio / Pexels

Suspensia este partea mașinii care comunică cel mai mult. Nu are lămpi în bord și rareori declanșează vreo eroare, dar face zgomot cu mult înainte să devină periculoasă. Problema e că majoritatea șoferilor aud și se obișnuiesc, mai ales când sunetul apare doar peste anumite denivelări sau doar dimineața, pe rece.

Un diagnostic bun începe cu întrebarea corectă. Nu „ce zgomot face”, ci „când exact îl face”. Momentul apariției spune, de regulă, mai mult decât sunetul în sine, iar dacă mergi la service cu răspunsul la această întrebare, scutești o oră de căutare și, implicit, bani.

Pocnete și bufnituri peste denivelări

Bufnitura surdă, joasă, care apare la trecerea peste o groapă sau un prag, este cel mai frecvent semn de bucșe uzate la brațul de suspensie. Cauciucul din interiorul bucșei crapă sau se desprinde de armătura metalică, iar brațul capătă joc. Se aude mai puternic la viteză mică și pe denivelări scurte, iar la frânare puternică poate apărea o senzație de instabilitate în direcție.

Un pocnet metalic, mai scurt și mai sec, sugerează bieletele antiruliu. Sunt printre cele mai ieftine piese de suspensie și cedează primele, mai ales pe drumurile noastre. Zgomotul se aude clar la mers încet peste denivelări alternante, cum sunt marginile trotuarului la intrarea într-o parcare, și dispare complet pe asfalt neted.

  • Bufnitură din față, doar dimineața, care se atenuează după câțiva kilometri: tampoane superioare de amortizor sau rulment superior.
  • Pocnet la trecerea peste denivelare cu volanul virat: rulment superior sau, dacă se aude ritmic, capăt de planetară.
  • Zgomot de arc care se așază, un fel de scrâșnet metalic la viraje lente: arcul stă prost pe taler sau garnitura de cauciuc dintre spire s-a rupt.
  • Bătaie în gol, ca un ciocan mic, la denivelări mici, repetate: amortizor cu ulei scurs, care nu mai controlează arcul.

Un test simplu îți spune dacă amortizorul e implicat. Dacă zgomotul e însoțit de o mașină care se leagănă după fiecare groapă, cauza probabilă e chiar acolo. Merită să faci verificarea stării amortizoarelor înainte de a schimba bucșe și bielete la întâmplare, pentru că un amortizor mort distruge rapid tot ce e montat în jurul lui.

Scârțâituri, huruit și zgomote care depind de viraj

Scârțâitul de cauciuc uscat, care apare la mers foarte încet peste praguri și seamănă cu o balama neunsă, vine aproape întotdeauna de la bucșe sau de la tampoanele barei antiruliu. Nu e o urgență, dar e semnalul că materialul a îmbătrânit.

Huruitul continuu, care crește cu viteza și se schimbă când virezi, indică un rulment de roată. Testul e concludent: pe un drum liber, virează ușor stânga-dreapta la 60-70 km/h. Dacă zgomotul se intensifică la viraj într-o parte și se atenuează în cealaltă, rulmentul de pe partea încărcată e vinovat. Un rulment de roată ignorat prea mult se poate bloca sau poate lăsa roata cu joc, iar aici nu mai vorbim de confort.

Un clichet ritmic, ca de zornăit, doar când accelerezi în viraj strâns, este semnătura clasică a unui cap de planetară cu burduf rupt. Vaselina a ieșit, praful a intrat, iar articulația se mănâncă. Dacă prinzi burduful crăpat înainte să apară zgomotul, înlocuirea lui costă o fracțiune din preț.

Zgomotele care depind de rotația volanului cu mașina staționară, un geamăt sau un scârțâit, țin de sistemul de direcție, nu de suspensie: pompa de servodirecție, cureaua ei sau nivelul de lichid.

Ce poți verifica singur, în cinci minute

Nu ai nevoie de elevator pentru un prim triaj. Cu mașina pe teren plat:

  • Apasă cu putere fiecare colț și ascultă. Un pocnet sau un scârțâit localizat îți dă direcția.
  • Uită-te sub mașină cu o lanternă: burdufuri crăpate, bielete cu joc vizibil, pete de ulei pe amortizoare.
  • Prinde bieleta cu mâna și mișc-o. Dacă are joc perceptibil, e uzată.
  • Cu roțile virate la maximum, verifică burdufurile de planetară pe toată circumferința, inclusiv pe partea ascunsă.

Un joc mai serios se verifică pe cric, cu roata ridicată: apuci roata la ora 12 și 6 și o miști înainte-înapoi. Joc acolo înseamnă rulment sau pivot. Apoi la ora 3 și 9: joc înseamnă capăt de bară sau direcție.

Care sunt urgente și care pot aștepta

Scârțâitul de bucșă și tamponul superior obosit pot aștepta câteva săptămâni fără riscuri reale. Bieleta antiruliu ruptă strică comportamentul în viraj, dar nu compromite integritatea mașinii. În schimb, un pivot cu joc mare, un capăt de bară slăbit sau un rulment de roată zgomotos sunt situații în care amânarea chiar poate însemna pierderea controlului.

Regula practică e simplă: zgomotele care apar sau se schimbă la frânare și la viraj merită verificate în zilele următoare, nu la următoarea revizie. Cele care apar doar peste denivelări, la viteză mică, îți lasă timp de gândire. Iar dacă un sunet nou se instalează brusc după o groapă serioasă, e cazul să te uiți sub mașină în aceeași zi.