Sari la conținut
Ce înseamnă golirea instalației de încălzire și când chiar este nevoie
Foto: Sergey Meshkov / Pexels
Instalații sanitare

Ce înseamnă golirea instalației de încălzire și când chiar este nevoie

„Trebuie golită instalația” e una dintre frazele care se aud des și se înțeleg rar. Uneori e absolut necesară, alteori e exact ce nu trebuie făcut. Diferența contează, pentru că apa dintr-un sistem de încălzire nu e apă oarecare: după câteva luni de funcționare, ea a consumat oxigenul dizolvat și a ajuns într-un echilibru chimic care protejează metalul din interiorul caloriferelor și al centralei.

Ce înseamnă, tehnic, golirea instalației

Golirea presupune evacuarea completă sau parțială a agentului termic din circuitul de încălzire — țevi, calorifere, corpul centralei — de obicei printr-un robinet de golire montat în punctul cel mai de jos al instalației. Se face cu instalația rece și oprită, cu alimentarea de apă închisă și cu aerisitoarele de la etajul superior deschise, ca aerul să poată intra și apa să curgă efectiv.

Golirea parțială înseamnă evacuarea apei doar dintr-o ramură sau dintr-un singur corp de încălzire, izolat cu robineții proprii. Este varianta preferabilă ori de câte ori e posibilă, pentru că nu deranjează restul sistemului.

Situațiile în care golirea este justificată

  • Înlocuirea sau mutarea unui calorifer care nu are robineți de izolare pe tur și retur. Dacă are, se golește doar corpul respectiv.
  • Intervenții la țevi — o îmbinare care pierde, o modificare de traseu, montarea unui distribuitor.
  • Înlocuirea unui element din centrală care presupune deschiderea circuitului de încălzire: pompă, vană cu trei căi, schimbător.
  • Spălarea chimică a instalației, atunci când caloriferele s-au colmatat cu nămol magnetic și nu se mai încălzesc uniform pe toată suprafața.
  • Apă vizibil degradată — neagră, cu miros sau cu particule care se depun. Aici golirea e parte dintr-o procedură mai amplă, nu un scop în sine.
  • O casă care rămâne nelocuită și neîncălzită peste iarnă, unde riscul de îngheț este real. Chiar și atunci, varianta corectă e de obicei antigelul specific pentru instalații, nu golirea pur și simplu, pentru că o instalație goală ruginește mai repede decât una plină.

De ce golirea repetată face rău

Fiecare umplere aduce apă proaspătă, încărcată cu oxigen dizolvat și cu săruri de duritate. Oxigenul atacă oțelul din calorifere și din corpul centralei; sărurile se depun pe suprafețele fierbinți și reduc transferul termic. O instalație golită și umplută de cinci ori într-un sezon îmbătrânește vizibil mai repede decât una umplută o dată și lăsată în pace.

Simptomele apar în timp: calorifere reci în partea de jos din cauza nămolului, zgomote de fierbere în centrală, aerisiri tot mai frecvente. Există și un efect indirect — apa nouă înseamnă aer nou în sistem, deci exact situația care duce la caloriferul care se încălzește doar pe jumătate, cu toate verificările descrise în articolul despre caloriferul care nu se încălzește uniform și are aer în el.

Regula practică: nu goli instalația decât dacă intervenția o impune fizic. Pentru orice altceva — presiune scăzută, aer într-un corp, un radiator rece — există soluții care nu presupun evacuarea agentului termic.

Cum se face corect, dacă tot trebuie făcută

  1. Oprește centrala și lasă instalația să se răcească. Apa la 60-70 de grade produce arsuri grave. Nu e o etapă opțională.
  2. Închide alimentarea cu apă spre instalație — robinetul de umplere de sub centrală.
  3. Racordează un furtun la robinetul de golire și du-l într-o scurgere. Apa din instalație e neagră și pătează; nu o lăsa să curgă pe pardoseală.
  4. Deschide golirea, apoi aerisitoarele, începând cu cele de la nivelul superior. Fără intrare de aer, apa nu curge, indiferent cât aștepți.
  5. La reumplere, inversează logica: închide golirea, deschide lent alimentarea și aerisește de jos în sus, corp cu corp, până iese apă fără bule.
  6. Verifică presiunea la rece și readuce-o în intervalul indicat de producător. Procedura completă e în ghidul despre verificarea și reglarea presiunii din instalația de încălzire.
  7. Repornește centrala și mai aerisește o dată după câteva ore de funcționare. Aerul rămas iese abia după ce apa a circulat.

Ce faci în locul golirii, în cele mai frecvente situații

Presiune care scade constant. Nu goli; caută pierderea. Verifică racordurile vizibile, presa de siguranță (dacă picură prin ea, vasul de expansiune e obosit) și zona de sub calorifere. O instalație care își pierde presiunea are o scurgere, iar golirea nu o repară.

Un singur calorifer rece. Aerisește-l, verifică robinetul termostatic și, dacă e rece doar jos, e nămol în el. Se demontează și se spală separat, cu instalația oprită și cu ceilalți robineți închiși — nu e nevoie să golești tot.

Vrei să muți un calorifer. Dacă are robineți pe ambele racorduri, îl izolezi, îl golești doar pe el și îl demontezi. Pașii de montaj sunt cei din ghidul despre montarea unui calorifer nou pe perete.

Zgomote în instalație. De cele mai multe ori e aer sau o pompă cu turație prea mare, nu apă „stricată”.

Golirea în sine e o operațiune mecanică simplă. Ce urmează după ea nu întotdeauna. Dacă instalația e alimentată de o centrală pe gaz, orice intervenție care presupune deschiderea aparatului sau umblatul la circuitul de gaz revine exclusiv unei firme autorizate. La fel, dacă locuiești la bloc și instalația e comună, golirea unei coloane nu se face fără acordul administrației — apa pe care o evacuezi tu vine din sistemul întregii clădiri.

Un detaliu de siguranță pe care mulți îl descoperă neplăcut: după o golire completă, la reumplere pot apărea scurgeri la îmbinări care erau etanșe înainte. Garniturile îmbătrânite se așează într-o anumită poziție și, când presiunea revine brusc, cedează. De aceea, reumplerea se face lent, cu cineva care verifică traseele în timp real. Ține la îndemână câteva cârpe și știi din start unde e robinetul care oprește totul — dacă nu ești sigur, articolul despre oprirea rapidă a apei în caz de urgență merită citit înainte, nu după.

Din paginile mai vechi

Înainte să pleci