Racordarea unei mașini de spălat pare o operațiune de zece minute, și chiar este, cu condiția să știi ce ai voie să improvizezi și ce nu. Cele mai multe inundații de apartament nu vin din defecțiuni ale aparatului, ci din trei greșeli banale făcute la montaj: un furtun strâns cu cheia până a crăpat piulița, o scurgere introdusă prea adânc în sifon și transportul făcut fără scoaterea șuruburilor de blocare.
Pregătirea aparatului și a locului
Primul lucru, înainte de orice racord: scoate șuruburile de transport din spatele mașinii. Sunt trei sau patru, blochează cuva pentru transport și, dacă rămân la locul lor, distrug amortizoarele la primul program de centrifugare. În locul lor se pun capacele de plastic din pungă. Păstrează șuruburile într-un sertar, îți vor trebui la următoarea mutare.
Verifică apoi pardoseala. Mașina trebuie să stea perfect orizontal, pe toate cele patru picioare, verificat cu nivela pe capacul superior, pe ambele direcții. O mașină care se sprijină pe trei picioare va sări la centrifugare, va face zgomot și își va uza lagărele mult mai repede. Reglajul se face rotind picioarele și blocându-le cu contrapiulița.
Ai nevoie de: un robinet de branșament de 3/4 țol cu filet exterior, furtunul de alimentare livrat cu aparatul, un sifon cu racord pentru mașina de spălat sau o piesă în Y, o cheie reglabilă, o nivelă și bandă de teflon.
Racordul la apă rece
Aproape toate mașinile moderne se leagă doar la apă rece. Există modele cu dublă alimentare, dar sunt excepția, iar legarea unei mașini obișnuite la apă caldă strică programele și senzorii.
Robinetul dedicat se montează pe teul sau pe racordul existent din perete. Filetul se etanșează cu 8-12 spire de teflon, aplicate în sensul de înfiletare, adică orar când privești capătul țevii. Prea puțin teflon înseamnă picurare, prea mult crapă fitingul.
Furtunul de alimentare are, la un capăt, un cot la 90 de grade, care merge la mașină, și un capăt drept, care merge la robinet. Ambele piulițe au garnitură de cauciuc încorporată și se strâng exclusiv cu mâna, apoi cel mult un sfert de tură cu cheia. Strângerea cu forță deformează garnitura și produce exact scurgerea pe care încerci să o eviți.
Merită serios luat în calcul un furtun cu sistem aquastop, care are o valvă mecanică ce blochează apa dacă furtunul cedează. Costă câteva zeci de lei și este singura protecție reală într-un apartament la etaj, unde o pierdere nocturnă ajunge la doi vecini.
Robinetul se închide după fiecare utilizare, cel puțin în teorie. În practică, dacă știi că nu vei face asta, furtunul cu aquastop devine obligatoriu, nu opțional.
Scurgerea, partea unde se greșește cel mai des
Furtunul de evacuare trebuie să formeze un cot ridicat, la o înălțime de 60-90 cm față de pardoseală, înainte de a coborî spre canalizare. Acest cot creează o gardă hidraulică internă și împiedică sifonarea, adică golirea automată a cuvei în timpul programului. O mașină care se umple și se golește la nesfârșit are, în nouă cazuri din zece, furtunul de evacuare montat prea jos.
Cea mai curată variantă de racord este un sifon de chiuvetă cu ștuț lateral pentru mașină, prevăzut cu ventil antiretur. Ștuțul are un capac care se taie la primul montaj; oamenii uită de el și apoi se întreabă de ce apa nu pleacă.
Furtunul se introduce pe ștuț și se fixează cu un colier metalic. Nu îl împinge adânc și nu îl prelungi cu tuburi improvizate: fiecare metru adăugat crește contrapresiunea, iar pompa de evacuare, dimensionată pentru un traseu scurt, se uzează prematur. Dacă trebuie totuși prelungit, nu depăși limita indicată în manual, de obicei trei metri.
Varianta cu furtunul agățat de marginea căzii sau a chiuvetei funcționează temporar, dar e o soluție de campanie. Furtunul sare din poziție la o vibrație și golește douăzeci de litri pe gresie.
Nu introduce niciodată furtunul direct într-o coloană de canalizare fără sifon. Mirosul de canal va urca în casă la fiecare golire, iar cauzele și remediile acestui gen de probleme sunt explicate în articolul despre mirosul de canalizare din sifonul de pardoseală.
Primul test și obiceiurile care prelungesc viața aparatului
După ce ai făcut ambele racorduri, deschide robinetul încet și verifică cu degetul uscat fiecare îmbinare, inclusiv cea din spatele mașinii. Apoi pornește un program scurt, gol, la 40 de grade, și stai lângă aparat în primele cinci minute. Aici se văd atât pierderile, cât și o eventuală evacuare montată greșit.
Racordul electric se face într-o priză cu împământare, protejată de diferențial. Prelungitoarele și prizele triple nu sunt potrivite pentru un aparat cu rezistență de 2000 W; dacă priza lipsește din baie sau bucătărie, se montează una nouă, respectând regulile de distanță față de sursele de apă.
Odată pornit sistemul, întreținerea se rezumă la câteva obiceiuri: curăță filtrul pompei o dată la două-trei luni, verifică periodic sita din piulița furtunului de alimentare, lasă ușa și sertarul de detergent întredeschise între spălări, și rulează o dată pe lună un program la 90 de grade fără rufe. Într-o zonă cu apă dură, acest ultim obicei contează mai mult decât orice aditiv, iar restul se poate corecta cu măsurile din ghidul despre protejarea instalației de calcar.
