Sari la conținut
Coli de hârtie abrazivă de granulații diferite, așezate pe o placă de lemn
Unelte și echipamente

Hârtia abrazivă: ce granulație se folosește la lemn, perete, vopsea și metal

Granulația hârtiei abrazive este indicată de numărul tipărit pe spatele colii, precedat de litera P: cu cât numărul este mai mare, cu atât granulele sunt mai fine. O hârtie P40 mușcă adânc și îndepărtează rapid materialul, iar una P240 doar netezește. Alegerea corectă înseamnă pornirea de la cea mai fină granulație care rezolvă defectul și urcarea în trepte, fără salturi mari.

Ce înseamnă numărul de pe hârtia abrazivă?

Numărul de pe hârtia abrazivă arată finețea granulelor: valorile mici corespund granulelor mari și agresive, iar valorile mari granulelor mici. Litera P din fața numărului arată că sortarea granulelor respectă scara europeană pentru abrazive pe suport. Două coli cu același număr pot tăia diferit dacă materialul abraziv diferă, dar urma lăsată este comparabilă.

Ce granulație se folosește pentru fiecare lucrare?

Granulația se alege după cantitatea de material care trebuie îndepărtată și după finisajul care urmează.

Granulație Categorie Utilizări tipice
P40–P60 Grosieră Îndepărtarea vopselei vechi și a ruginii groase, nivelarea lemnului brut
P80–P100 Medie Prima șlefuire a lemnului, nivelarea chitului, rugină ușoară
P120–P150 Medie-fină Lemn înainte de băiț sau lac, glet de încărcare, metal înainte de grund
P180–P240 Fină Ultima trecere pe lemn, glet de finisaj, matuirea vopselei vechi
P320–P400 Foarte fină Șlefuire între straturile de lac sau de vopsea
P600–P2000 Ultrafină Șlefuire umedă a lacurilor, pregătire pentru polișare

De ce nu se sare peste granulații?

Fiecare granulație are rolul de a șterge zgârieturile lăsate de cea dinainte, iar un salt prea mare lasă urme adânci pe care hârtia fină nu le mai poate îndepărta. Regula practică este ca numărul să nu crească cu mai mult de aproximativ jumătate de la o treaptă la alta: P80, P120, P180, P240. Zgârieturile rămase devin vizibile abia după băițuire sau lăcuire, când corectarea înseamnă reluarea întregii suprafețe. Între treceri, praful se îndepărtează, pentru că granulele grosiere rămase pe piesă zgârie sub hârtia fină.

Ce material abraziv și ce suport se aleg?

Oxidul de aluminiu este abrazivul universal pentru lemn și metal, iar carbura de siliciu, mai dură și mai ascuțită, se folosește la lacuri, la șlefuirea umedă și la materiale dure.

  • Oxid de aluminiu: lemn, metal și vopsea; se tocește lent.
  • Carbură de siliciu: lac, sticlă și piatră; de obicei pe hârtie rezistentă la apă.
  • Zirconiu: metal și îndepărtări grele, mai ales pe benzi și discuri.
  • Suport de pânză: rezistent la rupere, potrivit pentru benzi și pentru metal.
  • Plasă abrazivă: potrivită pentru glet, deoarece praful trece prin ochiuri.
  • Burete abraziv: profile, muchii rotunjite și suprafețe curbe.

Hârtia cu presărare rară, la care granulele acoperă doar o parte din suprafață, se îmbâcsește mai greu la lemnul moale și la vopsea.

Cum se șlefuiesc lemnul, peretele și metalul?

Lemnul se șlefuiește în lungul fibrei, peretele gletuit cu mișcări largi și apăsare mică, iar metalul până la luciu curat, urmat imediat de grund.

La lemnul brut care urmează să fie băițuit, șlefuirea se oprește de regulă la P180–P240. O suprafață lustruită mai fin absoarbe culoarea slab și neuniform. Tâmplăria cu multe straturi vechi cere mai întâi o granulație grosieră, după cum arată ghidul despre ușa de lemn vopsită de prea multe ori.

Gletul se șlefuiește cu P120–P150, apoi cu P180–P220, sub o lampă ținută razant, care scoate în evidență denivelările. La metal, rugina se îndepărtează cu P60–P80, iar suprafața se pregătește pentru grund cu P120–P180. Oțelul curățat ruginește repede, așa că grundul se aplică în aceeași zi. Pentru suprafețe mari, munca manuală este înlocuită de o mașină de șlefuit potrivită materialului.

Când se folosește șlefuirea umedă?

Șlefuirea umedă se folosește la lacuri și vopsele întărite, cu hârtie marcată ca rezistentă la apă, de regulă de la P400 în sus. Apa spală particulele desprinse, împiedică îmbâcsirea și reduce praful. Metoda nu se aplică pe lemn brut și nici pe glet, care se înmoaie. Sculele electrice se folosesc la șlefuire umedă doar dacă sunt construite pentru așa ceva, din cauza riscului de electrocutare.

Ce măsuri de protecție cere șlefuirea?

Șlefuirea produce praf fin, care cere mască cu filtru de particule, ochelari și, pe cât posibil, aspirare la sursă. Criteriile de alegere sunt detaliate în articolul despre masca de protecție la lucrările cu praf și vopsea. Praful de glet înfundă rapid un aparat casnic, motiv pentru care se folosește un aspirator de șantier.

Vopselele vechi de multe decenii pot conține plumb. La acestea se evită șlefuirea uscată și se preferă decaparea sau șlefuirea umedă, cu strângerea reziduurilor. Hârtia se schimbă când granulele s-au tocit ori s-au îmbâcsit: apăsarea mai puternică doar încălzește suprafața, fără să grăbească lucrul.

Din paginile mai vechi

Înainte să pleci