Sari la conținut
Ce întreținere cere o instalație GPL și cât de des
Foto: Artem Podrez / Pexels
Auto și întreținere

Ce întreținere cere o instalație GPL și cât de des

O instalație GPL nu este o piesă, ci un sistem paralel de alimentare montat peste cel original: rezervor, robinete, o țeavă care traversează mașina pe dedesubt, un vaporizator, injectoare proprii și un calculator care decide cât gaz intră în motor. Fiecare dintre aceste componente are propriul ritm de uzură, iar economia la pompă se transformă rapid în cheltuială dacă întreținerea este amânată. Vestea bună este că lista de operațiuni este scurtă și previzibilă.

Ce anume se uzează într-o instalație pe gaz

Merită să știi ce ai sub mașină, pentru că vocabularul te ajută la discuția cu instalatorul. Rezervorul este fie cilindric, montat în portbagaj, fie toroidal, în locașul roții de rezervă. Pe el se află multivalva, ansamblul care limitează umplerea, oprește debitul în caz de rupere a conductei și are indicatorul de nivel.

De la rezervor, gazul lichefiat ajunge printr-o conductă la electrovalvă, care are un mic filtru pentru faza lichidă, apoi la reductor-vaporizator. Acolo presiunea scade și lichidul devine gaz, proces care consumă căldură, motiv pentru care reductorul este legat la circuitul de răcire al motorului. Urmează filtrul de fază gazoasă, rampa de injectoare și, în paralel, calculatorul instalației cu senzorul de presiune.

Piesele care cer atenție periodică sunt filtrele, reductorul și injectoarele. Restul, dacă montajul a fost făcut corect, funcționează ani buni fără intervenție.

Reviziile de rutină și la ce interval se fac

Operațiunea cea mai frecventă este înlocuirea filtrului de fază gazoasă. Reține gudroanele și impuritățile din GPL înainte ca acestea să ajungă la injectoare, iar când se colmatează apar exact simptomele pe care le reclamă majoritatea șoferilor: ralanti neregulat pe gaz, ezitări la accelerare, revenirea automată pe benzină.

Intervalul depinde de kitul montat și de calitatea gazului din stațiile pe care le folosești; instalatorii indică de obicei o valoare exprimată în kilometri, iar aceasta trebuie să apară în documentele primite la montaj. Cere-o în scris atunci și notează-ți kilometrajul la fiecare schimb, pentru că nicio mașină nu îți va aprinde un martor pentru filtrul de GPL.

La aceeași vizită se fac de regulă și celelalte verificări:

  • Filtrul de fază lichidă din electrovalvă, de obicei la un interval mai lung decât cel gazos.
  • Drenarea reductorului, adică evacuarea depunerilor uleioase acumulate în camera de vaporizare. Un reductor neglijat ani la rând ajunge să trimită gudroane direct în injectoare.
  • Verificarea reglajului pe calculator: se citesc corecțiile de autoadaptare și se compară timpii de injecție pe benzină și pe gaz. Dacă instalația cere sistematic mai mult sau mai puțin decât ar trebui, ceva s-a schimbat între timp.
  • Etanșeitatea racordurilor, cu detector electronic sau cu spumă, plus starea furtunurilor de apă care alimentează reductorul.

Important de reținut: revizia instalației GPL nu înlocuiește revizia obișnuită a motorului. Uleiul, filtrul de ulei și filtrul de aer își urmează propriul program, iar dacă ai dubii despre momentul potrivit pentru schimbul de ulei, mergi după recomandarea producătorului mașinii, nu după cea a instalatorului de gaz.

Ce se schimbă în motor când arzi gaz

GPL arde la o temperatură ceva mai ridicată și nu udă tija supapei cum face benzina. Consecințele practice sunt două.

Prima: bujiile lucrează mai greu. Multe kituri recomandă un tip anume de bujie și un interval de schimb mai scurt decât cel de pe benzină. Nu improviza cu ce se găsește; o bujie cu grad termic nepotrivit produce rateuri care se manifestă doar pe gaz, la sarcină mare, și te trimit pe piste false.

A doua: la motoarele mai vechi, fără scaune de supapă întărite, lipsa lubrifierii poate duce în timp la recesiunea scaunelor. Soluția uzuală este un lubrificator de supape montat pe admisie, care dozează un aditiv. Este un consumabil în plus și o mică bătaie de cap, dar mult mai ieftin decât o reparație de chiulasă. Întreabă instalatorul dacă motorul tău are nevoie de el înainte de montaj, nu după.

Dacă apare un miros neobișnuit în compartimentul motor, nu presupune automat că e vorba de gaz. GPL-ul este odorizat și are un miros inconfundabil, în timp ce un miros de ars din motor are cu totul altă listă de cauze posibile, de la ulei scurs pe galerie până la o curea care patinează.

Rezervorul, verificarea periodică și partea legală

Rezervorul are inscripționată pe plăcuță data fabricației și un termen până la care poate fi folosit. Reverificarea sau înlocuirea se fac la ateliere autorizate, iar procedura și termenele sunt reglementate. Pentru că aceste cerințe se pot modifica în timp, nu te lua după ce ai citit pe un forum: întreabă direct la atelierul autorizat unde ți-ai montat instalația sau verifică la Registrul Auto Român care sunt condițiile în vigoare pentru mașina ta.

Instalația trebuie să fie omologată și înscrisă în cartea de identitate a vehiculului, iar la inspecția tehnică se verifică atât documentele, cât și starea fizică a componentelor și etanșeitatea. O conductă ruginită sau un rezervor cu termen expirat înseamnă respingere sigură, așa că merită să incluzi asta în lista de verificări de dinainte, alături de celelalte lucruri de care ții cont când îți pregătești mașina pentru ITP.

Semnele care cer o vizită mai devreme decât programarea

Există câteva simptome care nu se amână până la următoarea revizie: trecerea repetată și neanunțată pe benzină în mers, pornirea grea pe gaz după ce motorul s-a încălzit, un consum care crește vizibil fără schimbări în stilul de condus, condens sau gheață pe corpul reductorului, o pată umedă persistentă în jurul racordurilor de apă.

Mirosul de gaz în habitaclu sau lângă mașină este însă o categorie aparte. În acel caz oprește motorul, nu aprinde nimic, nu acționa contactul repetat, deschide geamurile și portbagajul dacă rezervorul e acolo, și cheamă un atelier autorizat. GPL-ul este mai greu decât aerul și se acumulează în zonele joase: în garaj, într-o groapă de service, în locașul roții de rezervă. Nu este genul de defect pe care să îl investighezi singur cu o brichetă în mână, iar orice intervenție asupra părții de gaz aparține exclusiv unui instalator autorizat.

În rest, o instalație montată de un atelier serios și revizuită la timp este remarcabil de fiabilă. Cei mai mulți oameni care se plâng de GPL descriu, de fapt, o instalație ieftină reglată o singură dată, la montaj, și uitată apoi câteva zeci de mii de kilometri.